Oi su gr de “Radio Sardinia” at torrau a chistionai de s’aprovu de su standard campidanesu de is Arrègulas. In bàsciu totu su comunicau.

Su Consillu provinciali de Casteddu at aprovau a s’unanimidadi ariseu in sa setziada cosa sua s’adotzioni de Arrègulas po ortografia, fonètica, morfologia e fueddàriu de sa Norma Campidanesa de sa Lìngua Sarda scritas de su Comitau Scientìficu po sa Norma Campidanesa de su Sardu Standard, cumenti e standard ufitziali de sa scridura in sardu Campidanesu.

Siat su presidenti Milia chi is atrus consilleris ant postu in craru in is interventus cosa insoru s’importu cuncretu e simbòlicu de custu grandu passu chi sa Provìncia de Casteddu at detzìdiu de fai, bantendi su grandu traballu chi at fatu s’Acadèmia de su sardu. Cumunu s’arreconnoscimentu de una dòpia norma de su sardu puru. In Casteddu is sardus chistionant e depint scriri in campidanesu.

Ant fatu puru unas cantu cunsideratzionis stòricas narendi ca su sardu arriscat de si sperdi poita ca ddu chistionaus sèmpiri prus pagu, prus de totu is giòvunus. Is consilleris puru ant chistionau totus in italianu, sceti Palmas e Monni ant chistionau in sardu.

Su presidenti Milia at fatu s’esèmpiu cosa suu narendi ca a printzìpiu de is annus ‘80 issu e totu fut stètiu crìticu meda po sa polìtica de is catalanus chi iant postu sa lìngua insoru in is istitutzionis pùbricas arrischendi de “provincializai” tropu sa regioni cosa insoru. Ma oi bireus ca no est aici e ca nci funt arranèscius a cresci economicamenti e culturalmenti e ant afortiau s’identidadi insoru cun is elementus fundamentalis de sa lìngua e de sa stòria de su pòpulu.

Ascurta

Lascia un commento