Elena Ledda

(Ceraxius, 1959)

I

ncomintzat zai a zòvana cun sa mùsica de su connotu acostènde-si a 16 annos, a s’istùdiu de cantu clàssicu a su Conservatòriu Pierluigi da Palestrina de Casteddu. In sos annos ’70, annos de abertura culturale manna, Elena interpretat Brecht, Weill e Eisler, cantat cantu clàssicu, faghet sas primas fainas filològicas de mùsica antiga (dae su mesuevo a su barocu) e leat parte a sos primos isperimentos de mùsica de oe. In su matessi tempus sighit a istudiare sa mùsica sarda de su connotu, mùsica chi, a sa fine, at a caraterizare s’arte de Elena in sos annos sighentes. In sos matessi annos abojat su sonadore e componidore sardu Mauro Palmas, chi at a bessire cumpanzu de sèberos e de prozetos pro gasi tota sa carriera artìstica. Elena, sopranu dramàticu cun d-una boghe ispantosa, est una de sas prus boghes de importu de su connotu sardu e mesuterraneu. In prus de trint’annos de mùsica at giutu sa mùsica sarda e su fragu bonu de su Mesuterraneu in dònnia chizolu de su mundu, dae sas biddigheddas prus minores fintzas a New York, Sidney, Rio de Janeiro e àteras tzidades mannas. At cantadu cun sos prus mannos artistas natzionales e internatzionales. Cun “Rosa resolza” in su 2007 binchet sa targa a su Prèmiu Tenco pro sa mùsica popolare e su Prèmiu Tzitade de Loano pro sa mùsica de su connotu italiana. 

Cun sa faina discogràfica “Cantendi a Deus – Elena Ledda” arrivit in finale a su Prèmiu Tenco 2010 e a su Prèmiu Tzitade de Loano 2010. rezit fintzas su Prèmiu P.I.M.P.I. (Premio Italiano Musica Popolare Indipendente) pro sa menzus òbera traditzionale. In su 2017 “Làntias” binchet su Prèmiu Mario Cervo e su Prèmiu Tzitade de Loano pro su menzus discu de mùsica traditzionale de s’annu. Andat puru in finale a su Prèmiu Tenco. Sighit a bìnchere prèmios retzende riconnoscimentos pro sa mùsica e pro sos trabàllios suos.

Elena Ledda at registradu 19 discos e at leadu parte a àteros 22  comente cantante e autora. Dae su 2001 est diretora artìstica de su Sòtziu culturale Elenaledda Vox chi aparitzat atòbios e cursos de cultura musicale e si leat cura de finantziare e pubricare su chi produin sos cantantes zòvanos in Sardìnnia, Itàlia, Frantza, Isvìtzera e Germània. Dae su 2011 est diretora artìstica de su Prèmiu Andrea Parodi. Dae su 2014 est professora de Cantu popolare e incuradora de sos Seminàrios de Cantu, Mùsica e Ballu Populare aparitzados pro “Mare e Miniere” a Gonnesa, Portescusi, Bidd’ ‘e Cresia, Sant’Antiogu e Biddaxidru cun iscientes de mesa Europa.